sapunuri

sapunuri

sâmbătă, 9 iunie 2012

Clasificarea proteinelor

Clasificarea proteinelor

1.     După sursa de provenienţă :
a)  proteine de origine vegetală
b)  proteine de origine animală
2.     După solubilitatea în apă şi în soluţii de electoliţi :
a) insolubile (fibroase)
b)  solubile (globulare)
3.     După produşii rezultaţi la hidroliza totală :
a)     proteine simple (holoproteine ) – dau prin hidroliză totală numai α- aminoacizi
b)    proteine conjugate sau proteide (heteroproteine) -  dau prin hidroliză totală si alți compuși alături de α- aminoacizi. Molecula unei proteide include în structura sa o parte  proteică şi o parte prostetică (resturi, fară structură de aminoacizi)

Proteinele fibroase se găsesc în organismul animal în stare solidă şi conferă ţesuturilor rezistenţă mecanică (proteine de schelet) sau protecţie împotriva agenţilor externi.
KERATINELE- proteinele din epidermă, păr, pene, unghii, copite şi coarne se disting printr-un conţinut mare de sulf. Keratinele sunt insolubile în apă atât rece cât şi caldă, precum şi în soluţii saline. Din cauza aceasta keratinele prezintă o mare inerţie faţă de agenţii chimici, precum şi faţă de enzime.
FIBROINA, componenta fibroasa din mătasea naturală, se găseşte în acest material înconjurată cu o componentă amorfă, cleioasă, sericina, care reprezintă cca. 30 % din greutatea totală. În cele doua glande ale viermelui de mătase, proteinele sunt conţinute sub formă de soluţie concentrată, vâscoasă.
COLAGENUL, este componenta principală a ţesuturilor conjunctive, tendoanelor, ligamentelor, cartilajelor, pielii, oaselor, solzilor de peşte. Există numeroase varietăţi de colagen. Colagenul are o compoziţie deosebită de a keratinei şi fibroinei, căci este bogat în glicină, prolină şi hidroxiprolină, nu conţine cistină şi triptofan. Prin incălzire prelungită cu apă, colagenul întâi se îmbibă ,apoi se dizolvă transformandu-se în gelatină sau clei.
ELASTINA constituie tesutul conjunctiv fibros, și are o elasticitate comparabilă cu a cauciucului, a arterelor şi a unora din tendoane, cum este de exemplu tendonul de la ceafa boului. Elastina nu se transformă în gelatină la fierbere cu apă şi este digerată de tripsina. Ca şi colagenul, fibrele de elastină sunt compuse din aminoacizi simpli, mai ales leucină, glicocol şi prolină.
În regnul vegetal nu se găsesc proteine fibroase; funcţia lor este îndeplinită în plante de celuloză. Proteinele fibroase se dizolvă numai în acizi şi baze concentrate, la cald, dar aceasta dizolvare este însotită de o degradare a macromoleculelor; din soluţiile obţinute nu se mai regenerează proteina iniţială. Proteinele fibroase nu sunt hidrolizate de enzimele implicate în digestie şi deci nu au valoare nutritivă.

Proteinele globulare apar în celule în stare dizolvată sau sub formă de geluri hidratate. Proteinele globulare au forma sfericã sau ovalã. Ele sunt foarte importante în viaţa celulei având activitate biologicã specificã, spre deosebire de proteinele fibroase care au funcţie structuralã şi mecanicã.Se subîmpart în:
a) albumine, solubile în apă şi în soluţii diluate de electroliţi (acizi, baze, săruri)
b)globuline, solubile numai în soluţii de electroliţi
Exemple de proteine solubile:
  • albuminele din ouă
  • caseina din lapte
  • globulinele şi albuminele din sânge (hemoglobina, fibrinogenul)
  • proteinele din muşchi (miogenul şi miosina)
  • proteinele din cereale (gluteina din grâu, zeina din porumb)
  • proteinele produse de viruşi (antigeni) şi bacterii
  • anticorpii
  • nucleoproteidele
  • enzimele
  • hormonii proteici (insulina)
PROTEINE  ANIMALE
Proteinele din sânge
Sângele  este o suspensie a unor corpuscule mari, vizibile la microscop, globulele albe şi roşii, într-un lichid omogen numit plasmă. Globulele roşii conţin toată proteina colorată roşie, hemoglobina. Plasma conţine în soluţie fibrinogenul, globuline şi albumine. Lichidul rămas la îndepărtarea globulelor şi a fibrinogenului se numeşte serul sanguin. Coagularea sângelui se datorează transformării fibrinogenului într-un gel ireversibil,  fibrina.
Globulinele din ser pot fi separate în trei fracţiuni, L, B şi Z. O importanţă deosebită o constituie z-globulinele, care s-au dovedit identice cu anticorpii din serul sanguin.
Se ştie că în urma infecţiilor cu bacterii sau virusuri, organismul animal devine imun, un timp mai lung sau mai scurt, faţă de o noua infecţie cu acelaşi germen patogen. Imunitatea se datorează apariţiei de anticorpi în serul animalului infectat. Substanţele care determină formarea anticorpilor, numite antigeni, sunt proteine, produse de bacterii sau provenite din acestea sau din virusuri prin dezagregarea lor. Orice proteină straină introdusă prin injecţie în organism acţionează ca antigen.
Proteinele din muşchi
Muşchii vertebratelor conţin 15-20% proteine. Au fost izolate : miogenul, miosina, globulina X, stroma musculară, tropomiosina şi actina.
Miogenul este un amestec de cel putin 3 proteine, cu caracter de albumine şi globuline. Miogenul conţine enzimele esenţiale ale muşchiului: fosforilaza, fosfoglucomutaza, etc..
Miosina şi actina sunt proteinele care asigură funcţiunea contractilă a muşchiului. Tropomiosina este o proteină unitară.

PROTEINE  VEGETALE

Globulinele vegetale sunt mult raspandite în natura, alaturi de albumine.de exemoplu globulinele din semintele oleaginoase :edestina, din samanta de canepa, excelsina din nuca braziliana, amandina din migdale şi corilina din alune, apoi globulinele din leguminoase, de ex.: faseolina din fasole, legumina din mazare, precum şi globulinele din cartofi, tomate, spanac,etc. Toate au configuratii globulare.

Proteine din cereale

Proprietatea grâului de a da o făină panificabilă se datorează caracterului special al proteinelor din endospermul, bogat în amidon, al seminţelor acestei cereale. Proteina din grâu, glutenul, se obţine prin frământarea făinei într-un curent de apă; acesta antrenează granulele de amidon, lăsând glutenul sub forma unei mase lipicioase. Spre deosebire de celelalte proteine vegetale, glutenul este insolubil în apă şi în soluţii saline. Cercetarea clasică a glutenului a dus la concluzia ca el este un amestec de două proteine : glutenina şi gliadina. Cea din urmă este singura proteina solubila în alcool de 70 % şi poate astfel fi separată de glutenina.
Din punct de vedere al constituţiei, majoritatea proteinelor solubile fac parte din categoria proteinelor conjugate, în care grupa prostetică poate fi o lipidă (lipoproteide), acid fosforic (fosfoproteide), un metal (metaloproteide) sau un acid nucleic (nucleoproteide).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu